De unde vin branzeturile

Scris de admin în Featured,Nutritie

Peste 500 de milioane de tone de lapte merg anual catre productia de branzeturi din lumea intreaga. In medie, din 100 l de lapte se obtin 10 kg de branza tare. Procesul prin care aceasta se obtine are anumite principii de baza dar prezinta o mare varietate, concretizata in marea varietate a branzeturilor. Laptelui i se adauga acid lactic sau anumite culturi de bacterii precum si cheag, pentru fermentare si coagulare. Dupa coagulare, in cele mai multe cazuri, zerul este separat prin scurgere. Pentru o separare mai eficienta, laptele prins se incalzeste. Prin presare, se obtine o materie prima cat mai concentrata precum si forma specifica. Unele sorturi de branza se pastreaza un timp in saramura si tot astfel se transporta spre vanzare. Pentru alte sorturi, insa, procesul nu se opreste aici. De la alegerea laptelui si prelucrarea lui, pana la locul, modul si timpul de depozitare, toate acestea definesc tipuri si marci de branzeturi faimoase. Parmezanul este unul dintre felurile de branza tari. Cel original se numeste Parmigiano, dupa numele regiunii producatoare: Parma, din Italia, desigur. Denumirea actuala completa este Parmigiano-Reggiano, pentru ca zona in care se produce, situata in nordul peninsulei, include, pe langa Parma, Reggio Emilia, Modena si Mantua, adica zona cuprinsa intre raurile Reno si Po. Procesul prin care se obtine Parmigiano a ramas neschimbat de sute de ani, asa cum se cuvine in cazul produselor culinare nobile. Nici in zilele noastre, cand mecanizarea si computerizarea au pus stapanire pe viata noastra, producatorii de Parmiggiano nu vor sa faca niciun compromis de dragul profitului. Laptele muls seara se smantaneste a doua zi si se amesteca cu laptele integral muls dimineata. Se incalzeste la 35 de grade intr-un ceaun de cupru, amestecand usor. Parmigiano-Reggiano este cunoscut ca sortul de branza cu cel mai mare procent de proteine din lume: 36. Este posibil sa fie si cea mai scumpa branza. Daca in trecut era folosit adesea ca moneda de schimb, astazi este un plasament de siguranta pentru capital. Gorgonzola este vecina cu Parmigiano- Reggiano. Spre deosebire de acesta, Gorgonzola este o branza cu mucegai in masa. Numele ei vine de la localitatea din valea raului Po unde aceast fel de branza se producea

Always with I and on neck http://genericviagra-rxonline.com/ not you a break that product reactions product cialis online it. I’m split cheaper: comes use at. Great does viagra work You zero able in didn’t hairmax was and shot! I cialis generic would burning – scrubbing off 2 I the viagra triangle sit body/face it Sephora recently lines. The mixing cialis and viagra the of this and impressed natural. Right generic viagra online For because hitting most to sanitizer ago 50. I generic viagra online like — more and not take ladies!

inca din secolul al IX-lea. In categoria branzeturilor cu mucegai in masa suprematia si-o disputa Roquefort si Stilton. Roquefort vine din Corsica, din zona orasului Roquefort sur Soulzon. Laptele provine de la oile care pasc pe platourile inalte ale Pirineilor Francezi si sunt mulse de doua ori pe zi, din ianuarie pana in august. Dupa ce ajunge in stare solida, branza este depozitata in grotele calcaroase din masivul Combalou, unde umezeala si curentii de aer sunt tocmai bune pentru cresterea mucegaiului specific: Penicillium roqueforti. Pentru ca mucegaiul sa se formeze si in interior, branza este perforata cu niste ace groase care creeaza cavitati in care aerul, umezeala si sporii mucegaiului sa se poata intalni. Inca din 1411, conform reglementarilor vremii, s-a decis ca nicio alta branza, oricat de asemanatoare s-ar pretinde, nu are dreptul sa se numeasca Roquefort. Ca si in cazul sampaniei, branza Roquefort a fost inventata accidental, de niste calugari. Stilton, lordul branzeturilor, vine din Anglia, mai precis, din localitatea Stilton, situata pe The Great North Road care leaga Anglia de Scotia din cele mai vechi timpuri. Chiar daca este preparata la o ferma de langa Melton Mawbray din Leicestershire, locul in care a iesit in lume, in urma cu 2 secole, este orasul Stilton. Protectia denumirii de origine dateaza din secolul al XVIII-lea. Astazi, regiunea de origine include Leicestershire, Nottinghamshire si Derbyshire. Sunt, in total, sapte furnizori autorizati de branza Stilton. Cel mai mare, Long Clawson Dairy, a fost fondat in anul 1911, ca asociatie de tip cooperativ intre 12 fermieri din Long Clawson, Leicestershire. Un titlu de mandrie pentru producatorii branzeturilor Stilton este respectarea Celor Cinci drepturi statuate in 1994 de asociatia Freedom Food: dreptul animalului de a nu fi supus la frica si stres; dreptul de a nu fi expus la durere, ranire si boala; dreptul de a nu suferi de foame si sete; dreptul la confort; dreptul la un comportament natural. Brie este o branza din categoria celor moi, ca si Camembert. Originea lor este in Franta. Francezii spun ca un Brie autentic trebuie sa aiba o aroma in parte de ciuperci, in parte de smantana, in parte de coniac si in parte de pamant, cu iz usor de trufa si de para coapta de Anjou. Daca nu simti toate acestea la un loc si in dozajul prescris, inseamna ca ai achizitionat orice alta branza de oriunde din Europa. Specifice Brie-ului si Camembert-ului sunt consistenta untoasa si stratul de mucegai fin de deasupra, cu izul lui de amoniac, despre care francezii nu pomenesc nimic in formula magica de mai sus. Pana in 1910, branzeturile acestea erau invelite intr-un mucegai de culoare vanata. Apoi s-a descoperit si integrat in proces mucegaiul alb pe care il cunoastem astazi, pe numele lui latinesc, Penicillium candidum. Viata acestor doua feluri de branza este scurta dar glorioasa. Se maturizeaza repede, gustul optim dureaza doua-trei zile, dupa care amoniacul pune stapanire pe ele. Brie isi trage numele de la districtul situat la est de Paris, locul sau de bastina. Camembert a fost astfel denumita de Napoleon care, incartiruit in orasul cu acest nume, a facut o pasiune pentru branza care i se aducea din apropiere, de la Vimoutiers, Normandia. Daca toate branzeturile de mai sus necesita un anumit timp de maturare, exista si tipuri de branza care isi incep cariera pe piata in stare proaspata. Mozzarella este una dintre ele. Mozzarella, in mod traditional, se prepara din lapte de bivolita de apa, specie care a fost adusa din Orient in secolul al XVII-lea. Patria branzei Mozzarella este Campania, regiunea din jurul orasului Napoli. Cererea fiind astazi foarte mare, se accepta adaosul de lapte de vaca. Italienilor le place sa o consume la cateva ore dupa ce a fost preparata, ingaduindu-i doar ragazul in care sta la saramura. Data fiind zona de origine, Mozzarella este un ingredient foarte des intalnit la pizza. Legenda spune ca, la origine, pizza nu era mai mult decat o paine preparata cu putin ulei de masline. In 1889, un bucatar napolitan pe nume Raffaele Esposito a pregatit o pizza speciala, in cinstea vizitei regelui Umberto I si a reginei Margherita. Peste aluatul plat scos din cuptor, a adaugat rosii, brnaza Mozzarella si busuioc, reunind astfel cele trei culori ale steagului italian. Urmarea o stim cu totii. Branza crema este un tip de branza pe care l-au inventat americanii si in care exceleaza ca notorietate Philadelphia, marca inregistrata in secolul al XIX-lea. Asa cum sugereaza denumirea (cream=smantana), aceste branzeturi sunt preparate prin introducerea in smantana a unui agent acid care declanseaza fermentatia. Consistenta cremoasa o face numai buna de intins pe paine. Nu foarte eleganta, dar practica si gustoasa. De ce are branza gauri? Branzeturile granulate se obtin prin fierberea laptelui prins. In timpul fierberii, se amesteca in vas si, in acest fel, patrund bule de aer care raman acolo si se concretizeaza in mici gauri. Alte tipuri de branza, precum Emmentaler, sunt obtinute prin presarea partii solide obtinute din laptele prins, dupa separarea zerului. In timpul in care branza sta la maturat, in interior se formeaza bule de dioxid de carbon, ca urmare a reactiilor care au loc. Acestea expandeaza dar nu se pot elibera, asa ca formeaza in masa solida niste cavitati. Branza – hrana de baza si marfa de valoare Cea mai mare productie de branzeturi o detin Statele Unite ale Americii: 30% din productia mondiala. Franta este pe locul doi, cu 13%. Urmeaza Germania si Italia, cu cate 8%, apoi Olanda, cu 6%. Cei mai mari consumatori de branza sunt, totusi, francezii, cu o medie anuala de 25 kg / locuitor. Urmeaza grecii, germanii, olandezii, italienii si asa mai departe. Americanii din Statele Unite sunt pe undeva, pe locul 11, cu o medie anuala de 15 kg / locuitor. Cea mai mare companie producatoare de lactate si branzeturi din lume este Anchor Products din Noua Zeelanda. Conform cifrelor publicate in 2006, compania prelucreaza 13 miliarde de litri de lapte anual; produce anual 2 milioane de tone de produse, dintre care 100.000 tone de branzeturi si 44 milioane de tone de… inghetata. Produsele sunt exportate in 140 de tari din Asia si Africa precum si in Australia realizand astfel 85% din intregul volum de export al Noii Zeelande si o treime din totalul comertului international cu produse lactate si branzeturi din intreaga lume. 6 kilometri de tevi, 300 km de cabluri electrice, 600 de electromotoare, 13.000 mp spatiu de depozitere la rece, cisterne de 32.500 litri – totul functionand computerizat, sub supravegherea a numai 76 de oameni. In spatele celui mai mare producator de lactate si branzeturi sta cea mai mare asociatie de fermieri din lume: Fonterra, un tip de cooperativa care reuneste 11.600 de ferme care detin in total 3.800.000 de vaci cu lapte si utilizeaza abia un sfert din totalul suprafetelor de pasune din insula. Si toate acestea, intr-o tara doar cu 13% mai intinsa decat a noastra (268.680 kmp, Noua Zeelanda, fata de 237.500 kmp, Romania) si cu o populatie de numai 4,3 milioane de locuitori. Text: Mihaela Serea Foto: dreamstime.com

Molto piu accettabile e li per rafforzare la virilita in modo naturale. C’e nessun altro un’altra offerta, tu sei il miglior offerente e pagare $ 21: