Despre concediul de odihna

Veronica Pribac, avocat

Dreptul persoanelor incadrate in munca la concediul de odihna este reglementat atat prin dispozitiile Codului muncii, cat si prin clauzele contractului colectiv de munca unic la nivel national.

Tuturor salariatilor le este garantat prin lege dreptul la un concediu de odihna anual platit. Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Rezulta ca, si in cazul in care un salariat ar dori sa renunte total sau partial la concediul de odihna ori ar dori sa cedeze o parte din concediul de odihna ce i se cuvine unei alte persoane, acest lucru ar fi imposibil. Mai mult, orice astfel de demers al unui salariat, realizat cu acordul sau, va fi lovit de nulitate (nu isi va produce efectele).

Programarea concediului de odihna

Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si este prevazuta concret in contractul individual de munca. Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata de salariat intr-un an calendaristic.
Durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial (acei salariati incadrati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi) se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat.
Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari:
- colective, stabilita de angajator cu consultarea sindicatului din unitate sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor;
- individuale, stabilite de angajator cu consultarea salariatului.
Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
Prin programarile colective se stabilesc perioade de concediu – care nu pot fi mai mici de trei luni – pe categorii de personal sau pe locuri de munca.
Prin programarea individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul de odihna (aceasta neputand depasi durata de trei luni).
In cadrul perioadelor stabilite prin programari colective sau individuale, salariatul poate solicita efectuarea concediului. O astfel de solicitare trebuie formulata in scris cu cel putin 60 de zile anterior momentului efectuarii concediului. In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Efectuarea concediului de odihna

Legea impune efectuarea concediului de odihna in fiecare an. Prin exceptie de la aceasta regula, efectuarea concediului de odihna in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege ori de contractul colectiv de munca aplicabil.
Angajatorul are obligatia de a acorda concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
Efectuarea concediului de odihna trebuie sa se realizeze in mod necesar in natura, in perioada in care a fost programat. Sunt exceptate situatiile expres prevazute de lege sau cele in care, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat (compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca).

Alte categorii de angajati

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. Rezulta ca pentru aceste categorii de persoane durata minima anuala a concediului de odihna este de 23 de zile lucratoare.

Indemnizatia pentru concediul de odihna

Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu.
Cuantumul acesteia nu poate fi mai mic decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva.
Indemnizatia de concediu de odihna este egala cu media zilnica a veniturilor din luna/lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
Prin contractul colectiv de munca se poate stabili ca, in raport cu posibilitatile economico-financiare ale unitatii, pe langa indemnizatia de concediu sa se plateasca si o prima de vacanta.

Intreruperea concediului de odihna

Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna:
- in caz de forta majora;
- pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca.
Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
In ambele cazuri angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii acestuia la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de salariat ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Litera legii

Durata minima prevazuta de lege a concediului anual este de 20 de zile lucratoare, insa contractul colectiv de munca unic la nivel national stabileste o durata minima a concediului de odihna anual mai mare decat cea legala: 21 de zile lucratoare. Prevederile contractului incheiat la nivel national sunt aplicabile tuturor salariatilor, de unde rezulta ca, practic, durata minima a concediului de odihna anual este de 21 de zile lucratoare.

Exceptii de la regula

Nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual urmatoarele:
  • sarbatorile legale, in care nu se lucreaza, stabilite prin lege;
  • zilele libere platite stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil. In aceasta categorie se inscriu urmatoarele cazuri:
  • la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate – cinci zile;
  • Donatorilor de sange li se acorda zile libere conform legii.
  • Pentru evenimentele deosebite in familie:
  • casatoria salariatului – cinci zile;
  • casatoria unui copil al salariatului – doua zile;
  • nasterea unui copil al salariatului – cinci zile;
  • decesul sotului, copilului, parintilor sau socrilor salariatului – trei zile;
  • decesul bunicilor, fratilor sau surorilor salariatului – o zi.