Destindere prin masaj

Scris de admin în Relaxare-Vacanta

Sunt zile care te storc de toate resursele, la sfarsitul carora desi ti-ai facut bine treaba nu te mai poti deconecta, nu poti descarca stresul acumulat, nu poti nici macar sa adormi.

Realizezi – pentru a cata oara – ca rela­xarea nu e un lucru tocmai simplu, nu vine intotdeauna de la sine si ca e o ade­varata stiinta. De la o baie calda cu diver­se arome, anumite miscari ale corpului, insusirea unor tehnici de respiratie, muzica de rela­xare si pana la masaj, refle­xo­logie, acupunctura, yoga, arte martiale, trebuie sa gasesti ceva care sa ti se potriveasca si care sa-ti fie la indemana.

Noi iti propunem una dintre cele mai populare, mai eficien­te si la indemana solutii: masajul. Acesta reprezinta executarea cu ajutorul mainilor a unei pre­siuni si a unor miscari di­verse asupra tesuturilor moi ale corpului: piele, muschi, ligamente, tendoane. Nu te vom putea invata, din pacate, in cateva randuri, toate detaliile masajului, succesiu­nea si tipul de miscari pentru fiecare regiune.

Vrem numai sa te familiarizam cu ceea ce inseamna cu adevarat masajul si sa-ti propunem acest reme­diu vechi de mii de ani, dar numai bun pentru zilele noas­tre agitate si stresante.

Pentru cele mai multe dintre persoane, principalul furnizor de stres este locul de munca. Acesta afecteaza serios capacitatea de munca si eficienta angajatilor. Studii efectuate in Statele Unite au aratat ca se pierd mili­arde de dolari anual prin sca­derea eficientei angajatilor si prin costurile ingrijirii medicale de care au nevoie victimele tensiunii si solicitarii de la locul de munca.

Asociatia Americana pentru Masaj Terapeutic a efectuat un studiu in care subiectii beneficiau de 15 minute de masaj chiar la birou, prin comparatie cu un lot de angajati carora li se recomandase sa inchida ochii si sa incerce sa obtina o relaxare mentala intr-un interval similar de timp. Rezultatul a fost net in favoarea celor care bene­ficiau de masaj. Multe companii au astazi contracte cu terapeuti maseuri de ale caror servicii se pot bucura angajatii in timpul pauzelor.

Beneficiarul ramane, evident, imbracat, nu sunt utilizate uleiuri sau pudre, ci numai – eventual – un scaun special. Zonele carora se adreseaza acest tip de masaj sunt capul, gatul, spatele si membrele, iar durata sedintei nu depaseste de obicei 15 minute – pauza de cafea.

Ideal ar fi sa ajungi la un salon de masaj sau sa ai un maseur care sa vina la domiciliu de doua?trei ori pe saptamana, dar daca timpul si bugetul nu-ti permit, poti sa incerci un schimb in natura cu partenerul tau: masaj de relaxare contra masaj de relaxare. Dormitorul vostru poate deveni in fiecare seara un adevarat salon de masaj: in semiobscuritate, cu camera bine aerisita, cu o temperatura de 23 – 24sC, cu o muzica linistitoare in surdina, cu un ulei de masaj bine ales, eventual cu imprumuturi din aromaterapie, poti deveni incet, incet o adevarata specialista in masajul de relaxare.

Partenerul tau va sta pe o suprafata ceva mai dura, eventual pe un pled chiar pe pardoseala. Pentru a mentine temperatura corpului il vei acoperi cu un prosop de baie si vei dezveli numai zonele asupra carora lucrezi. Miscarile vor fi usoare, blande, vei mentine cat mai mult contactul intre palmele tale si pielea lui. Sensul recomandat este cel al intoarcerii sangelui catre cord si de-a lungul muschilor.

Nu uita de talpi: prin presiunea exercitata in diferite puncte pot fi stimulati o multime de centri nervosi. E bine ca inaintea unui masaj de relaxare sa nu mananci cu cel putin o ora mai devreme, sa nu consumi bauturi excitante (cu cofeina) sau dulciuri. Poti incerca sa furi meserie platindu-ti o sedinta de masaj la un maseur profesionist.

De mii de ani

Tehnicile de masaj s-au dezvoltat in diverse culturi, reflectand filozofia acestora: in India sau China reprezen­tau o parte importanta a ingrijirii medicale adresata trupului si spiritului. In Europa, sistematizarea acestor tehnici este realizata la inceputul secolului 18 de Per Hendrik Ling, nascandu-se astfel ceea ce numim astazi “masajul suedez”.

Efectele benefice ale masajului au fost atribuite imbunatatirii circulatiei sangelui si limfei, echilibrarii energiei vitale. Din ce in ce mai multe persoane reusesc sa scape de incordarea si stresul cotidian in numai cateva minute petrecute in mainile unui maseur priceput.

Conditii ideale de masaj

  • Salonul sau cabinetul trebuie sa fie curat, larg, bine aerisit, cu o tem­peratura de peste 20°C.
  • Existenta unei diplome de absol­vire/certificat care sa ateste ca stai in fata unui maseur profesionist.
  • Sa fie prevazut cu o chiuveta, asa incat terapeutul sa se spele pe maini inainte/dupa fiecare pacient.
  • Sa existe un pat special de masaj, eventual cu un loc special destinat pozitionarii fetei, cu o lungime de 2 m si o latime de 70 cm, cu mai multe segmente separate si articulate care sa permita rabatarea acestora.
  • Lenjeria sau prosoapele utilizate sa nu mai fi fost folosite.
  • Asigura-te ca ai unde sa te speli dupa sedinta de masaj: prepa­ra­tele care contin substante grase trebuie indepartate de pe piele fie cu apa calda si sapun, fie cu tampoane de vata imbibate cu alcool.
  • Calitatea uleiurilor sau pudre­lor folosite: riscul reactiilor alergice nu e de neglijat.
  • Maseurul nu trebuie sa poarte inele, bratari, nu trebuie sa aiba le­ziu­ni tegumentare cu potential in­fectios, ci sa aiba unghiile taiate, bine ingrijite.
  • Respectarea duratei prestabilite a sedintei: recomandabil 10 – 15 mi­nute pentru un masaj local, 15 – 30 minute pentru un masaj regional, 50 – 60 minute pentru cel general.
  • Este important ca maseurul sa se intereseaze inaintea sedintei de starea ta de sanatate, de posibile afectiuni ale pielii; in situatia unui masaj terapeutic trebuie sa ceara recomandarea unui medic pentru tipul de tratament care urmeaza sa fie administrat.

Concepte de masaj

Masajul suedez utilizeaza un ar­se­nal variat de teh­nici, cum ar fi: netezirea (efleurajul), framanta­tul (petri­sa­jul), baterea (lovi­rea sau tapotamentul), frictiu­nile sau vibratiile. In afara acestora, se mai utilizeaza cateva procedee ajuta­toa­re cum sunt cernutul si rulatul, presiunile, scuturaturile sau trac­tiunile.

Clasic, o sedinta de masaj poate sa cuprinda toate cele cinci procedee descrise mai jos, dar se pot realiza diferite combinatii in functie de efectul dorit si de timpul alocat se­din­tei. De obicei, netezirea (“efleu­rage”) deschide si inchide o sedinta de masaj.

Netezirea consta in alune­cari usoare si ritmice aplicate cu palmele. Aceste miscari de netezire se fac cu o anumita apasare, cu un sens bine determinat si cu un ritm variabil in functie de ne­cesitati. Miscarile pentru obtinerea relaxarii sunt mai usoare, executate cu presiune redusa. Aceste miscari asociate eventual cu cele de vibratie pot contribui la rezolvarea contracturilor musculare dureroase si a nevralgiile ce le insotesc.

Vibratiile sunt manevre de trepidatii fine si ritmice, executate cu de­getele sau cu palma (podul palmei, palma deschisa sau stransa in pumn). Aceste miscari realizeaza mici deplasari ale pielii si tesuturilor subiacente. Efectul este calmant, relaxant atat local, regional, cat si general, cu scaderea sensibilitatii nervoase, reducerea contracturilor musculare si implicit a durerilor ce le insotesc. Actiu­nea este directa, dar si reflexa prin actiu­nea asupra terminatiilor nervoase.

Frictiunile constau in apasarea si de­pla­sarea pielii si a tesuturilor moi pe planurile profunde sau pe cele osoase, dure. Daca miscarile se executa usor, lent, au un efect de calmare, relaxare. Se pot executa si ceva mai energic daca scopul este de stimulare. Se poate obtine atat o relaxare musculara si psihica, cat si mobili­zarea depunerilor de grasime, spo­rirea elasticitatii si a supletei pielii. Efectele acestei manevre par sa aiba o durata mai lunga decat cele obtinute prin restul tehnicilor.

Framantatul consta in prinderea mus­chi­lor si a tesuturilor subiacente ca o cuta, ridicarea si stoarce­rea lor intre degete si palma, intre police (degetul mare) si celelalte degete sau prin presiune pe planul profund. Se poate executa cu una sau doua maini, miscarile sunt ondulatorii, ritmice, succesive, tehnica variind in functie de zona tratata si de scopul urmarit. Efectul consta in activarea circulatiei profunde, stimularea metabolica a tesuturilor, in tonifierea si cresterea capacitatii de efort a muschilor. Nu este o tehnica de relaxare, dar te poate pregati pentru o zi solicitanta fizic sau te poate ajuta sa te recuperezi mai repede dupa o asemenea zi.

Baterea consta in lovituri usoa­re, ritmice cu partea laterala a degetelor si palmei, cu palma intinsa sau stransa (cu pumnul inchis, semiinchis sau caus). Are efect vasodilatator si o influenta benefica asupra terminatiilor nervoa­se senzitive, este o tehnica de invio­rare a musculaturii, influenteaza ritmul cardiac rarindu-i frecventa. Fiind o manevra sti­mulanta, se executa dupa ce corpul a fost pregatit prin tehnicile precedente.

La ce foloseste?

Desi masajul nu poate constitui singur tratamentul unor boli seri­oase, poate diminua stresul, anxietatea, tensiunea psihica insotita de o anumita incordare a musculaturii, poate constitui un punct important in tratamentul durerilor cronice sau al insomniei.

O durere rebela de cap poate sa dispara numai dupa cateva minute de masaj decontracturant al musculaturii gatului si spatelui si de relaxare generala, demonstrand sensul expresiei “mi-a luat durerea cu mana”.

Efectele masajului

Desigur, masajul relaxeaza, dar ajuta si la mentinerea starii de sanatate. Acestea sunt cateva dintre efectele sale:

  • cresterea circulatiei locale a sangelui; mobilizarea lichidului in­ter­stitial, reducerea edemelor;
  • revenirea sau reducerea aderentelor, fibrozelor – prin cresterea elasticitatii tesutului conjunctiv;
  • diminuarea durerilor atat prin efecte locale cat si reflexe prin stimularea centrilor nervosi;
  • relaxare, obtinerea unei stari de bine sau dimpotriva, tonifiere, energizare in functie de ritmul, frecventa, tipul, durata, directia si presiunea miscarilor;
  • scaderea contracturii musculare;
  • stimularea imunitatii;
  • obtinerea unor efecte asu­pra activitatii organelor inter­ne prin stimulare reflexa.

Contraindicatiile masajului

Masajul poate fi contraindicat pentru orice regiune a corpului, pentru o anumita zona sau pentru o anumita tehnica, poa­te fi contraindicat definitiv in cazul unor boli cronice grave sau temporar pana la depasirea unei afectiuni acute care-l contraindica.

Desi in masajul de relaxare miscarile sunt blande, executate cu presiune redusa, sunt cateva situatii in care nu trebuie practicat:

  • bolile de piele: masajul trebuie aplicat numai pe o piele sanatoasa. Prezenta furuncu­le­lor, abceselor, flegmoa­ne­lor, eczemelor, eruptiilor, pla­gilor, arsurilor, bolilor pa­ra­zitare, de natura inflamatorie sau de natura maligna repre­zinta contraindicatii stricte;
  • boli ale sangelui sau vaselor, atunci cand exista riscul hemoragiilor sau riscul depla­sarii unor trombi (ex. prezenta trombozei venoase);
  • prezenta unui neoplasm in stadii avansate, cand masajul poate favoriza metastazarea;
  • boli acute febrile;
  • pentru cei cu probleme cardiace este interzisa efectuarea masajului in zona inimii, res­pectiv in zona spatelui;
  • contactul fizic direct cu te­rapeutul poate determina anumite reactii psihice si fizice ne­intentionate, asa incat anumite suferinte psihiatrice repre­zinta contraindicatii.

Sfera contraindicatiilor este mai larga in cazul masajelor mai vigu­roase, de energizare si tonifiere, cand presiunea exercitata e crescuta si mobilizarea tesuturilor este mai mare. Sfatul unui me­dic specialist in balneofizioterapie te va feri de posibile necazuri.

Atentie: Masajul gresit aplicat, prost dozat si care nu a fost adaptat la starea de reactivitate a fiecarei persoane, efectuat cu substante (pudre, uleiuri) prost alese poate duce la aparitia unor efecte nedorite: reactii ale pielii, dureri, contracturi, tulburari cardiocirculatorii sau respiratorii prin stimularea inadecvata a unor centri nervosi etc.

Text: Dr. Alexandra Cozinov
Foto: Sebastian Enache