Dieta in ciroza hepatica

Ciroza hepatica reprezinta o afectiune cronica a ficatului, caracterizata prin fibroza extensiva si prin modificarea severa a arhitecturii hepatice, prin formarea nodulilor de regenerare.

Ciroza reprezinta stadiul final al oricarei afectiuni hepatice cronice si se datoreaza tendintei de regenerare hepatocitara aberanta.
Ciroza hepatica face parte din primele zece cauze de mortalitate. Principalii factori etiologici sunt alcoolul si virusurile hepatitice B si C, acestia actionand sinergic.

Atunci cand nu se elucideaza etiologia dupa investigatii specifice, ciroza este denumita “criptogenetica”, fiind determinata probabil de virusuri hepatitice inca neidentificate, de hepatite autoimune silentioase sau in cazul in care pacientul nu recunoaste consumul real de alcool. Atunci cand ciroza hepatica este deja constituita, oprirea aportului de bauturi alcoolice de orice fel este esentiala pentru incetinirea progresiei bolii.

Daca etiologia cirozei este exclusiv toxica, intreruperea consumului de alcool duce la ameliorari spectaculoase uneori, asa incat pacienti care se prezinta la medic in stadii avansate ale bolii (Child C) revin dupa sase luni de abstinenta intr-o stare foarte buna (Child A), care se poate mentine astfel timp indelungat (daca nu se reia consumul).

Afirmatia ca “berea ingrasa” se bazeaza pe un fapt probat stiintific, si anume ca alcoolul genereaza un aport energetic crescut, ceea ce determina scaderea aportului de alimente si, implicit, de principii nutritive esentiale. Marii consumatori de bere sufera de malnutritie, la care contribuie si afectarea toxica a pancreasului si a tubului digestiv in general.

Cateva sfaturi pentru pacientii cu ciroza

Suplimente vitaminice
In afara tratamentului sevrajului cu benzodiazepine, pacientilor li se administreaza suplimente vitaminice si aminoacizi esentiali; vitaminele B, pentru prevenirea encefalopatiei Wernicke, o stare confuzionala severa (dezorientare, agitatie, anxietate si chiar delir).

Atentie la exercitii fizice!
Pacientii cu ciroza hepatica trebuie sa evite efortul fizic. Totusi, pacientii cu ciroza compensata isi pot desfasura activitatea in mod normal, insa se impune pensionarea medicala a celor cu ciroze decompensate si cu complicatii.

Fara inlocuitori de sare
Nu este indicata folosirea unor substituenti, cum ar fi sarea fara sodiu sau sarea imbogatita cu potasiu (care poate interfera cu diureticele, cum ar fi spironolactona, generand acumularea potasiului in organism, cu efecte potential fatale).

Atentie la lichide!
Pacientii cu ciroza nu trebuie sa consume lichide in exces, iar daca au ascita (lichid acumulat in cavitatea peritoneala) nu trebuie sa consume mai mult de 500 ml pe zi. Cantitatea de sare trebuie redusa pana la 2,5 g/zi, deoarece determina retentia apei in organism.

De dieta: proteinele
Cantitatea de proteine recomandata depinde de starea de nutritie a pacientului si de prezenta encefalopatiei hepatice cronice sau a episoadelor de encefalopatie in antecedente. La bolnavul care nu a avut aceasta complicatie, este permis aportul proteic de 1 g/kg corp/24 ore. Sunt mai bine tolerate proteinele provenite din surse vegetale sau din lactate fata de cele din carne. La pacientul cu antecedente de encefalopatie portala, consumul de proteine trebuie redus la maxim 70 g/zi, de preferat de origine vegetala (soia, fasole, ciuperci), iar in episodul acut se indica restrictie proteica totala. Carnea de vita: 200 g de doua – trei ori pe saptamana. Se poate consuma o data sau de doua ori pe saptamana cate un ou, iaurt sau lapte in cantitate moderata, dar si branza de vaci.

Alte alimente:
Sunt permise alimentele cu glucide complexe (paste, cereale, orez, fasole uscata). Fructele si legumele proaspete sunt o sursa de fibre alimentare, cu rol in prevenirea constipatiei. Nu se recomanda consumul de nuci si alune (mai ales daca pacientul are varice esofagiene). Nu se vor consuma alimente uscate, care pot rani mucoasa friabila a tubului digestiv superior (pesmet, paine prajita). Se vor evita condimentele iuti. Nu se recomanda consumul de bauturi carbogazoase, mezeluri, alimente conservate, branzeturi fermentate, sarate sau afumate, branza topita, grasimi animale si alimente prajite in ulei.

Text: dr. Alina Popescu, medic gastroenterolog.