Dieta in diabetul zaharat

Se poate spune ca incidenta diabetului zaharat este in crestere, fiind, alaturi de obezitate si hipertensiunea arteriala, unul din “beneficiile” civilizatiei aservite fast-food-ului, sedentarismului si stresului.Asadar, atentie la alimentatie!

Exista doua tipuri de diabet, tip 1 sau al copilului, datorat unui deficit absolut de insulina – hormonul pancreatic ce ajuta la metabolizarea glucozei din sange, si tip 2 sau al adultului varstnic, caracterizat prin rezistenta periferica a tesuturilor la actiunea insulinei.
Pentru ambele forme de boala, dieta este elementul constant al tratamentului si poate reprezenta, cel putin pentru unele forme de boala, singurul element terapeutic. Daca devenim doar putin filozofi, ne amintim de vechii medici chinezi, care spuneau ca primele si adevaratele medicamente sunt alimentele. Cu toate acestea, studiile au aratat ca mai mult de jumatate dintre diabetici nu reusesc sa tina regimul dietetic indicat. In diabet, lucrurile stau tocmai pe dos: elementul terapeutic indispensabil este dieta, alaturi de care pot sau nu sa apara insulina si antidiabeticele orale.

Alimentele permise fara restrictii datorita continutului scazut de glucide, sub 10%, sunt: morcovii, telina, sfecla, ceapa uscata, usturoiul, legumele verzi, rosiile, salata, varza, ardeiul, prazul, vinetele, laptele si produsele lactate, carnea si derivatele din carne.

Alimente interzise
Datorita continutului mare de glucide: zahar, miere, malt, biscuiti, prajituri de cofetarie, smochine, stafide, curmale uscate, dulceata, prune uscate, marmelada, lapte condensat indulcit. Aceste alimente au un continut glucidic variind intre 55% si 100%.
Alimente permise, dar limitat
Paine alba, paine graham, cartofi, orez, paste fainoase, fasole boabe, mazare boabe, fructele proaspete, sucurile din fructe – continutul lor glucidic variaza intre 50% si10%. Orezul, pastele fainoase, fasolea si mazarea se vor cantari fierte, deoarece uscate continutul lor glucidic creste la 75-90%.

Caracteristicile dietei diabeticului

In alcatuirea oricarei diete trebuie sa se tina seama de cateva elemente de baza: cantitatea de calorii ce urmeaza a fi consumata zilnic, procentul si tipul de glucide, proteine, lipide permise, aportul de fibre alimentare, de sodiu – adica de sare, cantitatea de alcool permisa si indulcitorii folositi.
Glucidele recomandate pacientului diabetic sunt glucidele complexe, care se absorb in timp mai indelungat si nu cresc brusc glicemia postprandial, cum sunt cele din lactate, paine, cartof. Glucidele simple, rapid absorbite, cum sunt cele din zahar, miere, dulciuri concentrate, cresc rapid glicemia si sunt interzise pacientului diabetic, cu exceptia unor cazuri de diabet zaharat tip 1 bine echilibrate sau in cazurile de hipoglicemie, ce pot aparea in cursul tratamentului sau in urma unor eforturi fizice intense. Astfel, glucidele pot fi impartite in doua categorii mari, glucide interzise si glucide permise diabeticului.
Sarea in bucate. Prezenta hipertensiunii arteriale asociate diabetului sau a nefropatiei diabetice implica reducerea consumului de sare la mai putin de 7 g zilnic, ceea ce inseamna doar sarea continuta in paine si in mod natural in carne si legume, fara adaos suplimentar la gatit sau la masa. E intr-adevar nevoie de un exercitiu de vointa, apoi totul va decurge mult mai usor.
Continutul in lipide al dietei diabetice a fost subiectul unor discutii aprinse in cercurile de specialitate, deoarece s-a propus ca, la diabeticii ce prezinta asociat obezitate, limitarea aportului glucidic sa se faca prin inlocuirea acestora cu uleiuri mononesaturate noncolesterolice (uleiul de masline, de nuci sau avocado). Raportul glucide/lipide al pacientului se stabileste individualizat, in functie de raspunsul glicemic, raspunsul terapiei insulinice si de activitatea fizica. Aportul zilnic de colesterol nu trebuie sa depaseasca 300mg.
Fibrele alimentare sunt glucide nedigerabile pentru om, dar a caror importanta in economia organismului este foarte mare. Ele pot fi solubile – pectine, gume, mucilagii – din boabele leguminoaselor, coaja merelor, boabele de orz sau insolubile – celuloza, lignina – din cereale, tarate. Cele solubile scad absorbtia substantelor nutritive si, implicit, a glucidelor, impiedicand hiperglicemiile postprandiale, in timp ce fibrele insolubile accelereaza tranzitul intestinal, cu efecte benefice asupra colonului.
S-a dovedit ca un continut ridicat de fibre solubile in dieta are efecte favorabile si asupra nivelului sangvin al colesterolului. Se recomanda o cantitate de 25-30g/zi de fibre, atat solubile cat si insolubile – coaja unui mar si o lingura de tarate, singurul risc legat de excesul de fibre fiind scaderea absorbtiei calciului si accentuarea unei eventuale osteoporoze.
Proteinele pot fi folosite in alimentatia diabeticului fara restrictii, atata timp cat nu exista complicatii ale diabetului. Se prefera carnea de pasare, pui sau vitel, in scopul mentinerii unui nivel scazut al grasimilor animale continute, deoarece diabetul este o disfunctie metabolica in care este afectat si metabolismul lipidic, nu doar cel glucidic.
In cazul in care diabetul este complicat cu nefropatie diabetica – afectare renala secundara – aportul proteic trebuie sa fie

Caloriile – ah, caloriile!

Depasirea numarului de calorii consumate prin activitatea zilnica se transforma in tesut adipos.
Solutia? Cunoasterea consumului de calorii in functie de tipul activitatii prestate si incadrarea in acest barem.
Astfel, se considera activitate fizica usoara munca prestata de functionari, avocati, medici, profesori, informaticieni, arhitecti, redactori si alte categorii sedentare, consumul energetic fiind de 30-35kcal/kg corp/ zi.
Activitati fizice medii sunt considerate cele efectuate de studenti, comercianti, militari, muncitori in industria usoara sau in agricultura mecanizata, consumul energetic fiind de 36-40 kcal/kg corp/zi. Activitatile fizice mari, cu un consum de 41-45 kcal/kg /corp/zi, sau peste, se intalnesc in agricultura nemecanizata, la muncitorii forestieri, mineri, otelari, dansatori, sportivi de performanta, activitati ce nu sunt recomandate pacientului diabetic.
Diabeticii obezi au insa in obiectivul lor terapeutic nu doar evitarea dulciurilor, ci si pierderea ponderala; ca atare, necesarul lor caloric va fi mai mic decat consumul zilnic, pentru a putea metaboliza excesul de tesut adipos.
Distributia numarului de calorii pe principii energetice trebuie sa fie 50-60% glucide, 25-35% lipide, din care doar 1/3 trebuie sa fie de origine animala, restul vegetala, si 12-15% proteine, din care 1/3 de origine animala si de origine vegetala.

Indulcitorii artificiali sunt solutia dulce pentru diabetici.
Printre cei mai populari se numara aspartamul, un indulcitor cu o putere de indulcire de 180 de ori mai mare ca a zaharozei, dar care este termolabil si ca atare nu poate fi folosit in panificatie sau in alimentele prelucrate termic. Desi inca folosita, zaharina este suspectata a fi factor de risc in aparitia cancerului de vezica urinara in utilizarea indelungata. Un tip nou de indulcitori folositi sunt sorbitolul si fructoza, desi riscul lor nu a fost evaluat inca. S-a observat insa ca folosirea alimentelor cu continut crescut in sorbitol poate provoca diareea acuta, in timp ce utilizarea unor cantitati mari (20% din totalul caloric) de fructoza – substanta intalnita mai frecvent in fructe si mierea de albine – duce la modificarea profilului lipidic, cu cresterea nivelului de colesterol.
Proteinele pot fi folosite in alimentatia diabeticului fara restrictii atata timp cat nu exista complicatii ale diabetului. Se prefera carnea de pasare, pui sau vitel, in scopul mentinerii unui nivel scazut al grasimilor animale continute, deoarece diabetul este o disfunctie metabolica in care este afectat si metabolismul lipidic, nu doar cel glucidic.
In cazul in care diabetul este complicat cu nefropatie diabetica – afectare renala secundara – aportul proteic trebuie sa fie