Dieta pentru hipertensivi

Hipertensiunea arteriala (HTA) afecteaza 10 – 20% din populatie. Incidenta creste cu varsta, ajungand la 25% dintre persoa­nele peste 40 de ani si la 40% la cele peste 65 de ani.

Limita pentru tensiunea arteriala considerata normala este de 140/90 mm Hg; totusi, pentru a se pune diagnosticul de HTA, cresterea tensionala peste valorile mentionate trebuie sa fie persistenta la mai multe masuratori, repetate la un interval de timp.

Trebuie luat in considerare si asa-numitul “efect de halat alb” – multe persoane sunt stresate la consultatia medicala sau doar pentru ca intra intr-un spital sau in cabi­netul medical; ca in orice situatie de stres, se elibereaza in sange cantitati crescute de adre­nalina si noradrenalina si tensiunea arteriala creste fata de valorile bazale (pe langa celelalte efecte ale acestor hormoni – tahicardie, hipergli­scemie etc.). Diagnosticul de HTA si tratamentul nu se stabilesc pe baza unei singure masuratori a tensiunii.

S-a constatat ca vegetarienii au valori ale TA mai mici in medie decat consumatorii de carne. Modificarea calitativa a dietei este utila prin ameliorarea profilului lipidic (scaderea colesterolului total in ser), influentand indirect aterogeneza.

Prin evitarea grasimilor animale, bogate in acizi grasi saturati si colesterol (unt, smantana, carne de porc) se amelioreaza calitativ dieta.

Reducerea aportului de sare este esentiala pentru controlul TA. Clorura de sodiu retine apa in organism prin efect osmotic, determinand hipervolemie si suprasolicitarea cordului.

Cresterea aportului de acizi grasi nesa­tu­rati este recomandata, mai ales cei proveniti din alimente vegetale (ulei de masline) sau din peste si derivate de peste.

Suplimentarea de potasiu, prin consum de fructe si legume proaspete, potenteaza actiunea dietei hiposodate.

Primele masuri necesare

Odata ce diagnosticul de HTA este cert, primele masuri luate sunt cele nefarmacologice, urmate de monitorizarea TA intr-un interval de timp variabil (pana la trei luni). Daca modificarea stilului de viata nu rezolva problema, se instituie tratamentul antihipertensiv, in trepte, initial cu unul, maxim doua medicamente, urmarind toleranta la medicatie, eficacitatea acestora si reactiile adverse.

Scaderea in greutate este prima recomandare pentru persoanele hipertensive supraponderale, pentru fiecare kilogram pierdut, valorile tensionale scazand cu aproximativ 1 mm Hg.

Se indica atat dieta hipocalorica, cat si exercitiile fizice regulate, acestea ameliorand si gradul de stres emotional cronic, implicat de asemenea in geneza HTA. Toate acestea se vor face doar la sugestia medicului.

Modificarile in dieta trebuie mentinute chiar daca se instituie tratament antihipertensiv, in vederea administrarii unor doze eficiente cat mai mici.

Consumul de alcool trebuie redus la pacientul hipertensiv. Totusi, unele date arata ca un aport moderat de alcool ar reduce riscul cardiovascular (“paradoxul francez” spune ca desi dieta francezilor este bo­gata in grasimi, ei nu au pro­bleme cardiovasculare nume­roase, din pricina alcoolului care asezoneaza orice masa).

Efortul fizic regulat este recomandat bolnavului hipertensiv, in special mersul pe jos (rapid, 30 – 40 minute zilnic) sau cu bicicleta. Exercitiile izometrice, cum ar fi ridicarea de greutati pot creste TA si nu sunt recomandate. Pentru orice tip de miscare bolnavul hiper­tensiv trebuie sa consulte doctorul.

Renuntarea la fumat este o recomandare majora pentru hipertensivi, avand in vedere riscul cardiovascular aditiv al fumatului, prin accelerarea dovedita a ateroslerozei.

Fisurarea placii de aterom re­prezinta evenimentul fiziopatologic esential in infarctul de miocard si in accidentul vascular cerebral ischemic. De aceea, incetinirea aterosclerozei prelungeste speranta de viata, avand in vedere faptul ca bolile cardiovasculare se inscriu in prima cauza de mortalitate la nivel global.

HTA poate aparea si la copii sau adolescenti, in functie de sex si varsta. De exemplu:

Varsta

Valoarea

3 – 5 ani

< 116/76 mmHg

6 – 9 ani