Organizatia Mondiala a Sanatatii impotriva consumului de grasimi

Scris de admin în Nutritie

Expertii reuniti ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii (WHO – World Health Organisation) si ai Organizatiei Alimentelor si Agriculturii (FAO – Food Agriculture Organisation) au emis recent (15 martie 2010) un raport care prezinta principalele concluzii prinvind recomandarile de consum pentru grasimi.

Documentul Interim Summary of Conclusions and Dietary Recommendations on Total Fat & Fatty Acids vine ca urmare a unei reuniuni a expertilor WHO si FAO de la sfarsitul anului 2008, in cadrul careia s-au analizat cu atentie rezultatele cercetarilor din ultimii 15 ani in aria grasimilor, acizilor grasi si a legaturii acestora cu sanatatea.

In acest document, expertii reuniti ai WHO si FAO fac urmatoarele recomandari: limitarea consumului de grasimi saturate la 20 g/ zi si inlocuirea grasimilor saturate cu grasimile polinesaturate cu scopul prevenirii riscului aparitiei bolilor cardiovasculare; reducerea consumului de grasimi trans si cresterea consumului de grasimi polinesaturate si polinesaturate esentiale la 25 g/ zi.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii si FAO, grasimile esentiale sunt vitale organismului nostru, insa acesta nu le poate sintetiza si prin urmare trebuie introduse in organism prin intermediul consumului de alimente. Aceste grasimi au rol in dezvoltarea organismului, in regenerarea acestuia si in mentinerea starii de sanatate.

Exista doua grasimi esentiale:

  • acidul alfa-linoleic (ALA) – acid gras polinesaturat din grupul Omega 3;
  • acidul linoleic (LA) – acid gras polinesaturat din grupul Omega 6.

Aceste grasimi esentiale se regasesc in categorii de alimente precum:

  • semintele oleaginoase;
  • uleiurile vegetale (de floarea soarelui, de rapita);
  • produsele care le contin, cum ar fi margarinele tartinabile de tipul Becel si Rama.

Produsele Becel si Rama sunt surse bune de grasimi esentiale. Un consum zilnic 20g de Becel sau Rama (cantitate recomandata pentru a beneficia de o cantitate semnificativa de grasimi esentiale) furnizeaza 15-30% din cantitatea zilnica recomandata de ALA si LA.

Conform datelor oferite de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cei mai multi oameni considera ca grasimile din alimentatie implica in mod obligatoriu si cresterea in greutate. Expertii institutiei subliniaza faptul ca trebuie realizat un echilibru intre alimentele consumate si necesarul energetic al fiecarei persoane, luand in considerare nivelul de activitate zilnica desfasurata.

Exista mai multe tipuri de grasimi vegetale, cunoscute generic sub numele de margarina, insa acestea sunt extrem de diferite din punctul de vedere al procesului de productie, al profilului nutritional si al modului in care sunt folosite in alimentatie.
Prin urmare este de dorit sa facem diferenta intre: margarinele de generatie noua si grasimile vegetale industriale:
Margarinele de generatie noua sunt acele grasimi vegetale (margarine) care se obtin prin amestecarea uleiurilor vegetale cu grasimea vegetala si apa; acestea nu contin practic grasimi trans, iar din punctul de vedere al profilului nutritional si al modului de folosire in alimentatie se impart in doua categorii:
Margarine tartinabile de generatie noua (grasimi vegetale tartinabile), care au o consistenta moale chiar si la temperaturi scazute (frigider), se intind usor pe paine si au un profil nutritional foarte bun. Acest tip de margarina se poate obtine si acasa din ingrediente pe care le gasim in magazin.
Grasimile vegetale (margarinele) pentru copt si gatit, care au o consistenta crescuta, asemanatoare untului, datorata unui continut mai mare de grasime vegetala, tocmai pentru a fi stabile la temperaturi ridicate (copt, gatit); acestea sunt solide la temperaturi scazute (frigider).
Grasimile vegetale industriale se obtin prin hidrogenarea partiala si totala a uleiurilor vegetale si se folosesc in industria de patiserie si in fast -food; acestea au consistenta crescuta si o rezistenta crescuta la temperaturi ridicate; au insa un continut mare de grasimi trans in compozitia lor, grasimi care apar in urma procesului de hidrogenare partiala al uleiurilor vegetale.

Despre Organizatia Mondiala a Sanatatii

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a fost infiintata in anul 1948 de catre membrii Natiunilor Unite. Institutia reprezinta autoritatea coordonatoare in domeniul sanatatii din cadrul Natiunilor Unite.

De-a lungul existentei sale in calitate de autoritate internationala, OMS s-a implicat in oferirea de linii directoare privind problemele de sanatate de la nivel global, emiterea de politici pe baza datelor privind starea de sanatate a populatiei, oferirea de asistenta tehnica si monitorizarea implementarii masurilor recomandate.

Articol pus la dispozitie de